Ce se întâmplă când te-oprești din rugă
Și nu mai pleci genunchiul zi de zi?
Păcatul, viața ta, începe să-ți distrugă
Și-ncet încet, tu te vei veșteji!

N-o vezi instant, ca să te sperii
Ci pas cu pas, ajungi la faliment,
Căci la lăsarea încet a serii
Nu te-ai rugat, te crezi independent.

Ruga către Tatăl e puterea
Creștinului ce-n lume azi se luptă,
Prezentă nu va fi deloc căderea
Soldatului ce-n rugă se avântă.

Tu vrei să birui azi totul în cale
Dar pe genunchi, o clipă nu ai stat,
Nu iei în seamă îndemnurile Sale
Și imediat, crunt tu ai picat!

Simți că oboseala te cuprinde tare
Și bucuria mântuirii n-o mai ai,
Nu ai putere să te ridici de pe cărare
Căci dacă te rugai tu nu cădeai.

Ia de mană astăzi rugăciunea
Și nu-ți începe ziua fără ea,
În Cuvânt e scrisă promisiunea
Și în ispita grea nu vei cădea.

Și-n timpul zilei roagă-te fierbinte
Să poți primi cuvinte de folos,
Celor pierduți să le aduci aminte:
“Și pentru tin’ la cruce a murit Hristos.”

Și la finalul zilei nu uita
Să mulțumești Aceluia ce te-a ținut pe stâncă,
Tu pe genunchi smerit te vei ruga
Căci un creștin în rugă se avântă.

Și atunci viața ta va fi cea mai frumoasă
Când tu vorbești mereu cu Dumnezeu,
E adevărat, ispita în pace nu te lasă
Dar tu vei fi pe stâncă tot mereu.